Hands holding paper brain and heart, world heart day, world ment
Publicat la 23. 03. 2021 de către
Mihaela Lupu

Nevoile de îngrijire legate de sănătatea mintală cresc în ritm alert, odată cu expandarea nesiguranței și a incertitudinilor legate de evoluția pandemiei de Covid-19.

Puternic generatoare de stres și anxietate, ca orice situație pe care o resimțim ca fiind incontrolabilă, contextul actual de viată ne pune în fața unor provocări uriașe de adaptare.

Dacă până nu demult eram îngrijorați doar de statistici seci, acum experiențele problematice ale prietenilor, rudelor sau propria experiență legată de îmbolnăvirea cu acest virus ne poate pune în fața unor dificultăți majore de gestionare a stresului indus de această boală până la dezvoltarea unor stări patologice care necesită și ajutor de specialitate.

Deși frica, îngrijorarea și stresul sunt răspunsuri normale la situații amenințătoare reale sau percepute de noi ca fiind periculoase, tot mai multe studii evidențiază faptul că persoanele diagnosticate cu Covid-19 au un risc crescut pentru a dezvolta și probleme de sănătate mintală, ca anxietate, depresie sau insomnie. Recent, rezultatele unui studiu al Universității Oxford, publicat în jurnalul The Lancet, arată că aproape 20% din pacienții diagnosticați cu Covid-19 dezvoltă la trei luni de la îmbolnăvire și afecțiuni psihiatrice.

Ca și măsuri de prevenție a degradării sănătății emoționale, putem să învățăm să respectăm și măsurile de „igienă psihică”, aplicând soluții simple, la îndemâna fiecăruia. Iată și recomandările OMS și a altor organizații internaționale de sănătate mintală prin intermediul unor ghiduri de prevenție și bune practici în gestionarea eficientă a stresului indus de pandemia de Covid-19:

  • Evitarea expunerii prelungite la informații negative (prin intermediul știrilor, a canalelor media). Comparativ cu perioada de început a pandemiei, observăm deja că s-a ajuns la un nivel de saturație, majoritatea dintre noi acum tindem să evităm complet genul acesta de informații;
  • Informare corectă, din surse cu autoritate medicală recunoscută;
  • Identificarea unor ancore de stabilitate, de control, prin crearea unor rutine zilnice;
  • Menținerea unui stil de viață sănătos care să includă o alimentație corectă, program regulat de somn dar și activități de relaxare și exerciții fizice;
  • Menținerea comunicării sociale și conectarea cu persoanele dragi, păstrând regulile de distanțare fizică impuse de pandemie.

Atunci când nu reușiți să gestionați eficient stresul generat de teama de îmbolnăvire sau dacă ați fost diagnosticat deja cu Covid-19, puteți să ajungeți să vă confruntați și cu stări de anxietate care pot să escaladeze până la nivelul unui atac de panică. Doar aflând că ai fost diagnosticat cu o boală potențial amenințătoare de viață, că ești „pozitiv”, frica de spitalizare sau izolarea de cei dragi, poate declanșa reacții intense de stres.

Tot mai des întâlnim în practica noastră clinică pacienți care se confruntă și cu stări de anxietate post Covid, generate în principal de recuperarea lentă și persistența unor simptome. Dificultățile de concentrare, de memorare, oboseala, s-au dovedit a fi trigger pentru un val de îngrijorări pentru propria stare de sănătate, dificil de controlat.

Cum recunoaștem simptomele de anxietate?

Sunt o combinație de simptome psihice și senzații corporale:

  • Senzație iminentă de pericol, îngrijorări de tipul „dacă se va întâmpla ceva rău”, stare de hipervigilentă, stare de tensiune psihică, de neliniște, iritabilitate sau nervozitate;
  • Simptome somatice de tip palpitații, senzație de presiune în piept, dificultăți de respirație, transpirații, tensiune musculară sau simptome gastrointestinale.

În funcție de severitatea simptomelor este posibil să aveți nevoie de suport psihologic dar și psihiatric, care va cuprinde o combinație de tehnici de intervenție psihologică și tratament medicamentos.

Atunci când apelați la ajutorul unui psiholog, veți fi ajutat în primul rând să învățați să acceptați anxietatea și să gestionați mai eficient îngrijorările. „Frica de frică” duce la cronicizarea stărilor de anxietate.

La bază stau erori de gândire, cel mai adesea de tip catastrofizare sau intoleranță la frustrare legată de lipsa de control, mai ales când se gândesc la viitor. Persoanele anxioase tind să evite aceste gânduri ceea ce va duce la amplificarea lor. Veți fi ajutat să explorați aceste temeri și să le abordați într-o manieră mai rațională. De exemplu, ca să reduci anxietatea anticipatorie, poți să aloci în fiecare zi, la aceeași ora, 15 minute doar pentru îngrijorările legate de virus.

Cu eficiență deja dovedită științific în reducerea simptomelor anxietății sunt tehnicile de relaxare și de mindfulness. Te vor ajuta să te concentrezi pe prezent, să îți distragi atenția de la gândurile negative și senzațiile corporale neplăcute.

Deși suntem cu toții în aceeași barcă pe o mare plină de incertitudini, la Mind Reset suntem pregătiți să vă ajutăm să faceți cât mai bine față acestor provocări și să rămâneți optimiști!

Programează-te online! 

© 2021 - MindReset.ro - Toate drepturile rezervate.